Introducere
Furunculul sau furunculul este un abces (colecție de puroi) care se formează în interiorul pielii atunci când o bacterie, de obicei Staphylococcus aureus, infectează un folicul de păr, structura în care crește părul.
Spre deosebire de foliculită, care este o infecție localizată și limitată la foliculul de păr, furunculul apare deoarece infecția se răspândește prin țesutul subcutanat din jurul foliculului.
În general, bacteriile Staphylococcus aureus sunt prezente pe suprafața pielii și, oricât de minore ar fi, pot servi drept poartă de intrare pentru bacterii, inclusiv înțepăturile de țânțar, abraziunile, rănile provocate de lama de ras sau rănile provocate de ace.
Bolile apar cel mai frecvent în zonele păroase, umede, care sunt cele mai expuse la frecare, cum ar fi fesele, inghinalul, axilele, coapsele, fața și gâtul. O numim furunculoză atunci când pacientul dezvoltă furuncule multiple, recurente.
Când mai mult de un folicul de păr din aceeași regiune se infectează, cele câteva furuncule create pot fuziona împreună, rezultând un abces mare, care se numește carbuncul sau carbuncul. Această leziune apare de obicei pe spate sau pe ceafă și are mai multe puncte de drenaj.
Este important să rețineți că un furuncul nu este un coș uriaș. Deși ambele sunt infecții ale foliculilor pilosebacei, procesul de formare a acneei și bacteriile responsabile de infecție sunt diferite în cele două afecțiuni. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, întrucât acneea nu este o leziune a pielii, aceasta poate sfârși prin a servi drept poartă de intrare pentru Staphylococcus aureus, fiind astfel un factor de risc pentru apariția furunculelor.
Dacă vreți să aflați mai multe despre formarea coșurilor și a punctelor negre, citiți: CELE MAI BUNE TRATAMENTE PENTRU ACNE
Factori de risc
Care persoană face, cu o frecvență rezonabilă, mici leziuni cutanate în regiunile cele mai propice formării furunculelor, dar nu toată lumea dezvoltă întotdeauna furuncule. Adesea, sistemul nostru imunitar este capabil să neutralizeze invazia bacteriilor în țesutul subcutanat.
Riscul de apariție a furunculelor este mai mare la persoanele cu o colonizare ridicată a bacteriei Staphylococcus aureus pe piele și în regiunea din interiorul nărilor, precum și la persoanele cu o anumită deficiență a sistemului imunitar. Factores genéticos también parecen estar relacionados, siendo la historia familiar de forunculosis un importante factor de riesgo.
Además de la predisposición genética, también podemos citar otros factores de riesgo ya reconocidos para la formación de forúnculos:
- Diabetes mellitus.
- Insuficiencia renal.
- Cirrosis.
- Uso de drogas inmunosupresoras.
- VIH positivo.
- Enfermedades crónicas de la piel.
- Uso de drogas inyectables.
- Obesidad.
- Edad avanzada.
- Higiene personal deficiente.
- Uso de ropas apretadas.
- Regiones húmedas con exceso de pelo.
El convivio próximo con personas que suelen tener forúnculos con frecuencia parece aumentar el riesgo. Compartir ropas de cama, toallas y ropas personales también eleva el riesgo de forunculosis.
Síntomas
En general el forúnculo empieza como un nódulo subcutáneo inflamado, doloroso y muy rojizo. Furunculele sunt de obicei mici, fiind puțin mai mari decât un furuncul de mărimea unei fasole sau a unui bob de mazăre. Dar, în unele cazuri, acestea pot fi foarte mari, mai mari decât o minge de ping-pong.
Pe măsură ce infecția progresează, puroiul și celulele moarte se acumulează în interiorul foliculului, provocând o creștere mare a presiunii în țesutul subcutanat. Această presiune crescută determină apariția unei pete gălbui sau albicioase în centrul leziunii, care reprezintă puroiul care este împins afară din folicul. În unele cazuri, acumularea de material purulent în abces este atât de mare încât furunculul „explodează” de la sine, drenând spontan o cantitate mare de puroi. Cu toate acestea, de multe ori furunculul nu se rupe spontan și este nevoie de ajutor medical pentru drenarea abcesului.
Abscesele foarte mari și profunde pot lăsa cicatrici. Unele leziuni pot forma, de asemenea, mici găuri în piele după ce au fost drenate. În cazul leziunilor mai mari, poate fi expulzată o masă mai tare, cărnoasă, de țesut mort, cunoscută sub numele de „cap de puroi”. Îndepărtarea acestei mase este esențială pentru vindecarea infecției.
În cele mai multe cazuri, furunculele nu provoacă complicații majore și dispar după ce au fost drenate. Leziunile mici se pot vindeca de la sine, fără a fi nevoie de drenaj mecanic. Cu toate acestea, prezența unor bacterii virulente, cum ar fi Staphylococcus aureus, în țesutul subcutanat reprezintă un risc de diseminare prin sânge. Invazia sângelui de către bacterii se numește bacteriemie și poate duce la afecțiuni grave, cum ar fi endocardită, septicemie, abces cerebral și osteomielită.
Prezența unui furuncul nu provoacă, de obicei, febră sau compromiterea majoră a stării generale. Atunci când sunt prezente, aceste semne indică faptul că infecția poate să nu mai fie limitată la piele și pot apărea complicații.
Un abces în regiunea coccisului, porțiunea finală a coloanei vertebrale, deja aproape de anus, poate să nu fie un furuncul, ci un chist pilonidal.
Tratament
Un furuncul nu trebuie niciodată stors. Procesul de drenaj, atunci când este indicat, ar trebui efectuat într-un mod aseptic și atraumatic pentru a reduce riscul apariției unor cicatrici nedorite din punct de vedere estetic și pentru a preveni pătrunderea de noi bacterii în piele. Drenajul făcut într-un mod greșit poate facilita reinfectarea zonei și răspândirea bacteriilor în fluxul sanguin.
În general, furunculii se sparg spontan după câteva zile. În majoritatea cazurilor, compresele calde cu apă caldă, de cel puțin 3 ori pe zi, sunt suficiente pentru a accelera drenajul spontan. Nu folosiți unguente pentru a trata singuri furunculele. În cele mai multe cazuri, acestea nu sunt necesare. Leziunea poate fi curățată doar cu apă și săpun neutru. De asemenea, antibioticele nu sunt de obicei necesare.
În cazul abceselor mari, care nu se drenează spontan după câteva zile, medicul poate face o mică incizie pentru a accelera procesul de vindecare. Drenajul medical se efectuează în cazul furunculelor care:
- Nu se vindecă complet în decurs de 10 zile.
- Au o suprafață inflamată mare.
- Sunt foarte mari (mai mari de 5 cm).
- Sunt localizate în zone cu risc de complicații, cum ar fi fața și regiunile apropiate de coloana vertebrală.
- Provoacă febră.
- Sunt leziuni multiple (carbunculi).
- Sunt foarte mari (mai mari de 5 cm).
- Sunt localizate în zone cu risc de complicații, cum ar fi fața și regiunile apropiate de coloana vertebrală.
- Provoacă febră.
- Sunt leziuni multiple (carbunculi).
În aceste cazuri este indicată și prescrierea unui antibiotic oral.
Referințe
- Boale – U.S. National Library of Medicine (NIH).
- Cellulitis and skin abscess: Clinical manifestations and diagnosis – UpToDate.
- Boils and carbuncles – National Health Service (NHS).
- Common bacterial skin infections – American family physician.
- Habif TP. Bacterial infections. In: Clinical Dermatology: A Color Guide to Diagnosis and Therapy. 6th ed. Philadelphia, Pa.: Elsevier; 2016.